Se incarca... Va rugam Asteptati...

Echipamente
Profesionale

Newsletter-ul nostru


Muay-Thai Timisoara

Tamashyi Sport Center Timisoara

B-dul Eroilor de la Tisa colt cu Calea Buziasului

 

Cursuri Muay-Thai in Timisoara:

Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri de la 19.30 la 21.00.

Copii si adulti.

Telefon: 0760 062 062

 

 

Scurt istoric

 

     Muay Thai sau boxul thailandez, sport national thailandez, este un stil de lupta derivat din artele martiale thailandeze, care implica doar pumnii, picioarele, coatele si genunchii.
     Muay Thai, tradus mai larg înseamna modul de a lupta om la om fara arme al thailandezilor. În ultima vreme, termenul a dobândit o conotatie de "sport sângeros", "lupta brutala" sau chiar "lupta fara reguli", lucru destul de adevarat cu numai câteva generatii în urma.
    Muay Thai înseamna, daca depasim cliseele vehiculate în filmele de arte martiale, poate cea mai complexa si completa arta a luptei om la om prin schimb de lovituri.

     În Thailanda el mai este denumit "arta celor 8 arme", aceasta referindu-se la posibilitatea luptatorilor de a utiliza aproape tot ce poate fi "proiectil", într-o lupta : pumnii, picioarele, coatele si genunchii.

     Pâna în anii '30 ai secolului trecut, Muay Thai era practicat în forme foarte dure, cu foarte putine limitari. Erau permise loviturile în orice organe vitale, inclusiv genitale, o gama mult mai vasta de proiectii decât azi, protectiile erau practic inexistente cu exceptia unor bandaje din sfori sau fâsii de piele învelite în jurul pumnului si uneori a unei parti a antebratelor. Acestea mai degraba limitau accidentarile celui care lovea, decât ale celui care era lovit... cu atât mai mult cu cât se adaugau materiale abrazive pentru a spori efectul de a taia pielea sub lovitura ! Desigur, numarul luptelor terminate cu uciderea sau ranirea grava a luptatorilor era mare.

     Odata cu acceptarea altor norme sociale, mai aproape de modernitate, tinzând sa puna viata umana la alte valori decât în perioadele de neîncetate razboaie ale trecutului, Muay Thai a devenit un sport. Foarte dur, dar cu norme de siguranta care, paradoxal, îl fac mai putin periculos decât multe sporturi considerate inofensive - decesele accidentale sunt mai putine decât în rugby sau fotbalul american, de exemplu. Dar lupta ramâne lupta si cine se urca în ring contra unui thai-boxer experimentat fara sa stie ce face, va avea de stat acolo foarte putin timp în picioare !
     Muay Thai modern limiteaza proiectiile - si anume luptatorii nu au permisiunea de a trimite adversarul la sol decât într-un numar foarte mic de situattii si cu un numar foarte limitat de procedee, iar lupta nu continua la sol. Sunt interzise de asemenea procedeele apartinand de sfera "trânta - lupte libere - judo", adica sugrumari, procedee articulare sau lovirea adversarului la sol ca în formele de lupta mixta gen "Mixed Martial Arts".

     Muay Thai este deci un sport de lupta "stand-up" adica unde se practica numai schimbul de lovituri în picioare, fiind însa aproape cel mai permisiv si dur dintre cele de acest tip, existente.
     Principalele norme de siguranta actuale sunt limitarea duratei luptei, introducerea reprizelor si a pauzei de sfârsit de repriza, a categoriilor de greutate, portul obligatoriu al manusilor de box, al protectiei dentare si cochiliei, prezenta arbitrului si interventia în momente critice, în mod similar cu boxul profesionist (numaratoare pâna la 8, daca sportivul e în dificultate, la 10 se declara KO), introducerea judecatorilor asfel încât se pot adjudeca victorii la puncte (în trecut, ca si în boxul european, lupta se desfasura pâna la incapacitatea sau abandonul unuia din luptatori).

    Meciurile în Thailanda au numai regim profesionist, notiunea de "amator" fiind practic o inventie recenta de origine europeana. Profesionistii lupta 5 reprize de 3 minute, cu pauze de un minut si jumatate. În regim amator (mai mult în Europa si pe scena internationala) sunt clase cu aceeasi semnificatie ca în fotbal - si anume, clasa "C" (similara întrutotul diviziei C), lupta în formatul a 3 reprize de 2 minute, clasa B (de tranzitie la profesionisti) - 5 reprize a 2 minute, iar meciurile profesioniste propriu-zise sunt considerate "clasa A" - similara din nou diviziei cu acelasi nume. În clasa C, loviturile de genunchi sunt uneori limitate ca tinta sau ca numar, iar cele de cot sunt interzise si în clasa B si în majoritatea meciurilor de clasa A din afara Thailandei, datorita frecventei mari a accidentelor induse de lovituri de cot.
     Privit cu oarecare neîncredere de thailandezi, ca o diluare a sportului, formatul de amatori a fost sustinut de mai multe organizatii internationale formate în afara tarii de origine si chiar în Thailanda, prin promovarea de campionate de amatori. În ciuda unei oarecare reticente cu care au fost privite, ele au facut posibila patrunderea Muay Thai în tarile unde normele generale ale sportului de lupta sunt restrictive cu competitiile de acest fel, precum si o evolutie mai "blânda" a sportivilor din tari cu mai putina traditie înainte de a se putea lansa în scena profesionista.

     WMC (World Muay Thai Council) este la ora actuala organizatia principala, agreeata de guvernul thailandez, care supervizeaza meciurile profesioniste internationale de clasa A (ca o echivalare aproximativa, WMC este întrucâtva echivalentul FIFA pentru diviziile A nationale, desi pluralismul organizatiilor este mult mai mare decât în alte sporturi consacrate international).

     Organizatiile de amatori au un statut mai putin clar, comunicate recente indicând ca autoritatile au agreeat functionarea unui corp mediator între organizatiile internationale pentru disciplina de amatori, pentru a pune capat unor dispute destul de lungi privind legitimitatea sanctionarii Muay Thai de amatori.

     În formatul de amatori, protectiile sunt extensiv folosite (de unde neplacerea cunoscatorilor si puristilor Muay Thai profesionist, în a accepta aceste formate), si anume se folosesc casti, pieptare, protectii pentru tibie.